imi pare rau ...
...sa intamplat fff repede ...practic in 2 zile cainele meu a parallizat ..il vedeam ca nu mai e asa activ...ca merge greu lenes...ce nu ii statea in caracter lam dus la doctor..iau facut niste injectii..sperand sa fie mai bine...am dormit impreuna ..era bine..de dimineata insa..deja nu se mai putea misca se tara cu labutele din fata ...era practic jumate leguma ..neam "plimbat" pe la toti doctori analize investigatii radiografii..degeaba nu mai exista nici o pozibilitate intrucat in timp isi lezase un nerv de la coloana respunzator de membrele inferioare dupa cum au spus doctori...si am avut 2 variante ..un tratament si timp de 2 luni sa o vad cum se chinuie taranduse nici macar apa nu putea sa bea singura ...sau eutanasierea....a fost cea mai grea decizie din viata mea ...sa o omor practic sau sa o mai chinui 2 luni sa vad daca macar are vreun pic de reflex desi sansele erau foarte foarte mici...regret si in ziua de azi ce am facut si poate ca nu o sa mi iert asta niciodata ....insa magandesc ca a fost o solutie mai buna decat sa o vad chinuinduse in ultimul hal ...dar stau si ma gandesc in continuare cine sunt eu si cu ce drept iam luat viata acelui minunat prieten ? oare am facut bine ? poate ca nu am luptat destul ? poate trebuia sa astept totusi acele 2 luni ? a fost intradevar un caine cu probleme desi era ffff bine ingrjit ...dar ma gandesc ca el a fost singura fiinta cu o loialitate iesita din comun ..insa eu ce am facut ? am procedat corect ???- Trimite aceasta pagina:
- Tweet
Adauga comentariu
7 comentarii
bianca - 12.10.2009
Cred ca tiai iubit mult cainele si lai ingrijit dar uneori trebuie sa ne gandim la binele animalului si nu la vointa noastra....caineleui ii emai bine asa decat in chinuri...
onnie - 26.09.2009
off imi pare tare rau pentru cainele tau,si pentru tine,imi imaginez cat suferi,dar macar consoleaza-te cu gandul ca ai facut tot ce ti-a stat in putiinta,si l-ai iubit sin ingrijit...acum e in raiul animalelor,e intr-un loc frumos!probabil si eu as fii luat aceeasi decizie ca si tine...chiar daca mi-ar fii frant inima...nu as fii suportat sa il vad chinuindu-se..
oana - 13.08.2009
si eu am avut un catel paralizat, de fapt o catelusa,care intr=o dimineata m-a trezit cu schelalaitul ei,plangea de durere in strada, era paralizata de labutele din spate,nu se putea misca din loc,iar un nene o batea cu matura si turna apa pe ea, pe motiv ca facuse pe ea in fata magazinului sau.am luat catelusa acasa,stand la curte am lasat-o afara la usa infasurata in niste carpe, am zis ca ar fi mai bine sa moara linistita, fara s-o mai bata cineva.insa ca prin minune catelul si-a revenit in cateva zile,la inceput se tara pe fund apoi treptat a inceput sa-si foloseasca labutele, iar la scurt timp a bagat boticul pe usa,cand a vazut ca o lasam,a intrat in casa si nu am mai putut s-o dam afara.nu mi-a parut nicio clipa rau ca am luat-o de acolo din strada.a fost si este in continuare un caine foarte iubitor si devotat, a avut si puiuti,acum am sterilizat-o, ii place sa stea numai in casa,insa noi o iubim,este catelul nostru si si chiar daca pe langa ea mai exista si vre-o 3 pisici si inca un catel, nu o deranjeaza deloc. uneori mai exista si minuni,ea este una dintre ele
Ilinca - 04.08.2009
FOARTE TRIST.
gabitsa - 01.08.2009
va multumesc mult pt parerile voastre ..leam citi cu mare placere ...@cristina iti multumesc mult ..citez chiar "! El te iubeste si stie ca nu e vina ta ca s-a ajuns acolo. Daca ar putea, ti-ar multumi! " cuvintele tale m.au facut sa plang...dar poate ai dreptate ..@ arezia iti multumesc mult de tot va pup :*
cristina - 31.07.2009
m-au impresionat cuvintele tale f mult. si am gasit acest site din simpla intamplare. nu stiu daca tu vei citi cuvintele mele, dar eu ma simt impacata sa le spun. Anul acesta am pierdut si eu o catelusa. F draga si dupa ani de camaradenie, suferinta, dar si iubire si bucurie, Dzeu a zis ca e timpul sa plece la El acolo. Batranetea a fost cauza. Intr-un timp scurt abia reusea sa se mai tina pe picioare. Am stat mult sa ma gandesc: sa o eutanasiez? Sa nu? Sau cand e momentul sa fac pasul acesta? Doar ca agonia ei, drumul spre moarte a inceput intr-o dupa amiaza de duminica, spre seara asa! Foarte greu gaseam pe cineva sa vina sa ii faca injectia. Multe cabinete sunt inchise. In plus, ai mei au spus ca e mai bine sa nu o eutanasiem; nu erau de acord. Nu asta conteaza, doar ca m-am rugat atat de mult sa ia Dumnezeu suferinta ei si sa mi-o dea mie. E ingrozitor de dureros, cu atat mai mult cu cat ei nu pot vorbi. Nu te ingrijora, Dzeu a fost alaturi de tine atunci. Eu sunt sigura de asta! Dzeu nu ne pune pe noi si pe ei pe aceeasi treapta. Nici ei nu merita sa sufere atat de mult. Si eu as fi facut la fel in locul tau. Si am sa o fac cand va fi nevoie. Si o sa iau asupra mea pacatul acesta, daca e pacat. Dar mai bine sa duc pacatul acesta, decat sa mai privesc un suflet in agonie. E mult prea dureros si greu de dus. Ti se rupe sufletul de durere, si lor, si tie! El te iubeste si stie ca nu e vina ta ca s-a ajuns acolo. Daca ar putea, ti-ar multumi!
arezia - 31.07.2009
Imi pare si mie foarte rau ca a trebuit sa iei o decizie asa de grea. Si eu a trebuit sa hotarasc o data viata unor animale dragi, si eu am ales moartea si imi pare rau sia cum. Anul trecut eram cu prietenii in oras si am vazut un catel care era paralizat de la jumatatea corpului in jos (picioarele din spate). Si era fixat intr-un fel de carut, cu 2 roti. Cele 2 roti ii tineau loc de picioarele din spate. Se plimba fericit cu stapanul si se vedea ca e bucuros..adulmeca totul in preajma. Ma gandesc ca poate sunt solutii ca ei sa traiasca si sa fie fericiti. Oricum, eutanasierea a presupus o moarte fara dureri si faptul ca iti faci mustrari de constiinta arata ca nu ai ales calea cea mai usoara, ci ai procedat cum ai crezut ca e mai bine. Tu nu ai vrut ca prietenul tau sa sufere, si pe moment eutanasierea a parut cea mai buna solutie, in fata unei torturi de saptamani intregi. Nu te acuza, ai hotarat asta pentru ca il iubeai si nu ai vrut sa il vezi agonizand.
Cred ca tiai iubit mult cainele si lai ingrijit dar uneori trebuie sa ne gandim la binele animalului si nu la vointa noastra....caineleui ii emai bine asa decat in chinuri...
onnie - 26.09.2009
off imi pare tare rau pentru cainele tau,si pentru tine,imi imaginez cat suferi,dar macar consoleaza-te cu gandul ca ai facut tot ce ti-a stat in putiinta,si l-ai iubit sin ingrijit...acum e in raiul animalelor,e intr-un loc frumos!probabil si eu as fii luat aceeasi decizie ca si tine...chiar daca mi-ar fii frant inima...nu as fii suportat sa il vad chinuindu-se..
oana - 13.08.2009
si eu am avut un catel paralizat, de fapt o catelusa,care intr=o dimineata m-a trezit cu schelalaitul ei,plangea de durere in strada, era paralizata de labutele din spate,nu se putea misca din loc,iar un nene o batea cu matura si turna apa pe ea, pe motiv ca facuse pe ea in fata magazinului sau.am luat catelusa acasa,stand la curte am lasat-o afara la usa infasurata in niste carpe, am zis ca ar fi mai bine sa moara linistita, fara s-o mai bata cineva.insa ca prin minune catelul si-a revenit in cateva zile,la inceput se tara pe fund apoi treptat a inceput sa-si foloseasca labutele, iar la scurt timp a bagat boticul pe usa,cand a vazut ca o lasam,a intrat in casa si nu am mai putut s-o dam afara.nu mi-a parut nicio clipa rau ca am luat-o de acolo din strada.a fost si este in continuare un caine foarte iubitor si devotat, a avut si puiuti,acum am sterilizat-o, ii place sa stea numai in casa,insa noi o iubim,este catelul nostru si si chiar daca pe langa ea mai exista si vre-o 3 pisici si inca un catel, nu o deranjeaza deloc. uneori mai exista si minuni,ea este una dintre ele
Ilinca - 04.08.2009
FOARTE TRIST.
gabitsa - 01.08.2009
va multumesc mult pt parerile voastre ..leam citi cu mare placere ...@cristina iti multumesc mult ..citez chiar "! El te iubeste si stie ca nu e vina ta ca s-a ajuns acolo. Daca ar putea, ti-ar multumi! " cuvintele tale m.au facut sa plang...dar poate ai dreptate ..@ arezia iti multumesc mult de tot va pup :*
cristina - 31.07.2009
m-au impresionat cuvintele tale f mult. si am gasit acest site din simpla intamplare. nu stiu daca tu vei citi cuvintele mele, dar eu ma simt impacata sa le spun. Anul acesta am pierdut si eu o catelusa. F draga si dupa ani de camaradenie, suferinta, dar si iubire si bucurie, Dzeu a zis ca e timpul sa plece la El acolo. Batranetea a fost cauza. Intr-un timp scurt abia reusea sa se mai tina pe picioare. Am stat mult sa ma gandesc: sa o eutanasiez? Sa nu? Sau cand e momentul sa fac pasul acesta? Doar ca agonia ei, drumul spre moarte a inceput intr-o dupa amiaza de duminica, spre seara asa! Foarte greu gaseam pe cineva sa vina sa ii faca injectia. Multe cabinete sunt inchise. In plus, ai mei au spus ca e mai bine sa nu o eutanasiem; nu erau de acord. Nu asta conteaza, doar ca m-am rugat atat de mult sa ia Dumnezeu suferinta ei si sa mi-o dea mie. E ingrozitor de dureros, cu atat mai mult cu cat ei nu pot vorbi. Nu te ingrijora, Dzeu a fost alaturi de tine atunci. Eu sunt sigura de asta! Dzeu nu ne pune pe noi si pe ei pe aceeasi treapta. Nici ei nu merita sa sufere atat de mult. Si eu as fi facut la fel in locul tau. Si am sa o fac cand va fi nevoie. Si o sa iau asupra mea pacatul acesta, daca e pacat. Dar mai bine sa duc pacatul acesta, decat sa mai privesc un suflet in agonie. E mult prea dureros si greu de dus. Ti se rupe sufletul de durere, si lor, si tie! El te iubeste si stie ca nu e vina ta ca s-a ajuns acolo. Daca ar putea, ti-ar multumi!
arezia - 31.07.2009
Imi pare si mie foarte rau ca a trebuit sa iei o decizie asa de grea. Si eu a trebuit sa hotarasc o data viata unor animale dragi, si eu am ales moartea si imi pare rau sia cum. Anul trecut eram cu prietenii in oras si am vazut un catel care era paralizat de la jumatatea corpului in jos (picioarele din spate). Si era fixat intr-un fel de carut, cu 2 roti. Cele 2 roti ii tineau loc de picioarele din spate. Se plimba fericit cu stapanul si se vedea ca e bucuros..adulmeca totul in preajma. Ma gandesc ca poate sunt solutii ca ei sa traiasca si sa fie fericiti. Oricum, eutanasierea a presupus o moarte fara dureri si faptul ca iti faci mustrari de constiinta arata ca nu ai ales calea cea mai usoara, ci ai procedat cum ai crezut ca e mai bine. Tu nu ai vrut ca prietenul tau sa sufere, si pe moment eutanasierea a parut cea mai buna solutie, in fata unei torturi de saptamani intregi. Nu te acuza, ai hotarat asta pentru ca il iubeai si nu ai vrut sa il vezi agonizand.
Pungile de plastic omoara zilnic zeci de animale
Tone de pungi de plastic sunt aruncate in mari si oceane pentru ca nu mai unde sa fie depozitate pe pamant. Acestea ajung sa sufoce zeci de delfini, broaste testoase, rechini, balene, foci sau pasari. Renuntand la folosirea pungilor de plastic si acceptand sa le inlocuiesti cu o sacosa de panza diminuezi cantitatea de pungi de plastic ce sunt aruncate zilnic la gropile de gunoi sau in oceane. Crezi ca e putin? In timpul vietii tale vei reduce numarul de pungi de plastic din natura cu 22.000. Fa un gest mic si foloseste de acum o sacosa de panza la cumparaturi!
spune-ti parerea
vezi toate discutiile
Sondaj de opinie
