Originea cainilor
Cainele este cel mai indragit animal domestic, deci nu este de mirare ca multi oameni manifesta interes pentru originea acestei specii. Domesticirea cainelui a avut loc cu circa 10.000 de ani in urma, la mijlocul epocii de piatra, concomitent in mai multe parti ale globului. Stramosii cainelui sunt lupii, care pe vremea aceia existau in Europa, Asia si America de Nord. In Arabia si India existau rase mai mici de lupi. In Europa Centrala si in partile nordice ale Rusiei existau rase mai mari. Lupii traiesc in haite mici si sunt animale de prada. Exemplarele mari au o lungime de 160 de cm si o inaltime de pana la 90 de cm. Multe obiceiuri ale cainelui domestic se intalnesc intr-o forma asemanatoare si la lupi. Puii de lup, crescuti de om, au o comportare identica cu cea a cainelui: se adapteaza bine pretentiilor omului si nu sunt nicidecum excesiv de agresivi.
Cainii domestici au obtinut multe dintre caracterele lupului: sociabilitatea, atasamentul fata de animalul-conducator (omul), instinctul de aparare a teritoriului, instinctul de vanatoare si spiritul de haita.
Inca in timpul domesticirii s-au format mai multe rase de caini. In Mesopotamia si in Egipt existau rase mari, mijlocii si mici. Cu 2000 de ani inaintea erei noastre, cainii erau animalele preferate ale egiptenilor: de cele mai multe ori sunt infatisati ca animale de salon. Rasele mici se asemanau cu terierii si grifonii de astazi. Pretuirea de care se bucurau reiese si din faptul ca pentru cainii faraonilor se construiau chiar morminte proprii. Rasele mari au fost folosite pentru paza turmelor si in general pentru aparare si pentru apararea bunurilor personale. Cainii inalti erau folositi inca de pe atunci petru vanatoare. Armata Mesopotamiei dispunea de caini dresati care erau aruncati in lupta imbracati intr-un fel de armura. Din Arabia si din Egipt cainii s-au raspandit inspre India si in tot spatiul mediteranean.
Odata cu intensificarea agriculturii si cu dezvoltarea mestesugurilor, incepand cu secolul al XII-lea pe teritoriul german cainii au fost folositi tot mai des pentru diferite servicii. Printre altele au fost create si rase de viteza. Stramosul ogarilor este cainele Grayhound, care exista deja la romani si poate fi intalnit in multe reprezentari. Pentru vanatoarea de mistreti sau de ursi au fost crescute rase specializate de limieri, cu un simt olfactiv foarte dezvoltat. Animalel salbatice au intre ogloane si pe talpi glande odorizante prin care isi marcheaza urma. Cainii de vanatoare se orienteaa si mai bine cand vanatul este ranit si pierde sange. Rasele mici de caini erau folosite pentru vanatoarea de viezuri si de vulpi. Pentru distractia omului au fost crescute rase mici, de exemplu pechinezii, numiti si caini de palat. ( rasa a existat in China cu 1000 de ani in urma).
In epoca moderna , odata cu tehnicizarea productiei si cu cresterea populatiei ubane, cainele se bucura de o apreciere tot mai mare ca prieten al omului.
- Trimite aceasta pagina:
-